Sudocrem Blog

Diversificarea

Diversificarea sau alimentația complementară reprezintă introducerea în alimentația bebelușului a altor alimente, în afara laptelui. Recomandările oferite de medic mamelor, în acest sens, s-au modificat periodic în funcție de stadiul cunoașterii și a dovezilor acumulate de către societățile științifice medicale. Diversificarea este necesară pentru că nevoile de creștere și dezvoltare ale sugarului cresc odată cu vârsta, iar laptele matern sau formula de lapte nu mai reușește să le acopere. De asemenea, sistemul digestiv este pregătit să primească și alte alimente, iar sugarii se obișnuiesc cu gusturi, consistențe și mirosuri noi.

Introducerea alimentatelor complementare nu presupune, însă, renunțarea la alăptare. Introducerea prea timpurie a alimentelor complementare poate duce la reducerea cantității de lapte matern consumată de sugar și scăderea secreției de lapte a mamei; de asemenea, poate crește riscul de: tulburări digestive (vărsături, diaree), infecții, reacții alergice și intoleranțe alimentare. Dacă sugarul nu este pregătit să înghită alimente solide, pot apărea accidente legate de alimentație (înec, reflux acid), care mai târziu pot duce la aversiune și frică de mâncare și pot influența negativ obiceiurile alimentare viitoare ale copilului. Introducerea tardivă a diversificării duce la apariția unor carențe nutriționale, însoțite de creșterea și dezvoltarea necorespunzătoare, dar poate fi și un factor declanșator pentru lipsa obiceiurilor alimentare sănătoase și refuzul alimentelor.

În momentul introducerii hranei complementare, sugarul trebuie să fie pregătit fizic; de aceea, vârsta la care se recomandă diversificarea tinde spre 6 luni de viață. În acel moment bebelușul este pregătit să stea în șezut, cu sau fără sprijin, poate înghiți alimente mai puțin lichide (supă cremă, piure), apar primele mișcări de masticație (plimbă mâncarea în guriță), de cele mai multe ori deschide gurița când se apropie lingurița, urmărește mâncarea cu ochii și încearcă să imite hrănirea prin prinderea linguriței și ducerea ei la gură.

Cum procedăm? Recomandări:

1. Alimentele noi se introduc progresiv, puțin câte puțin, cu lingurița;
2. Se introduce un singur aliment nou, la o singură masă din zi și se repetă zilele următoare;
3. Alimentul nou se poate oferi separat de alte alimente sau în combinație cu un aliment preferat, deja introdus;
4. Alimentul nou se oferă la începutul mesei, când este prezentă senzația de foame, înainte de alăptare;
5. Un aliment primit ușor de către copil rămâne în alimentația acestuia;
6. Atunci când introducem un aliment nou, copilul trebuie să fie sănătos;
7. Suntem atenți la apariția unor simptome (vărsături, diaree, erupții pe piele) pentru a întrerupe alimentul nou introdus, care se poate reintroduce numai după consultarea cu medicul copilului;
8. Dacă apare refuzul unui aliment, nu se mai insistă la aceea masă și nici în aceeași zi, se reia alimentul care a fost refuzat peste câteva zile, repetitiv, până când este acceptat;
9. Suplimentul de lichide (apă) va fi oferit cu lingurița sau cănița (nu cu biberonul), după introducerea a trei mese complementare, în locul laptelui;
10. Părinții aleg CE mănâncă copilul și copilul determină cât de MULT mănâncă (nu trebuie forțat să termine întreaga porție).

Se recomandă ca mesele să fie construite treaptă cu treaptă, prin creșterea progresivă a cantităților și a numărului de ingredient sau a variației acestora.

Inițial, se oferă copilului alimente cu ingrediente simple pentru a putea preveni sau identifica alergii, în preparate cu o consistența fină, ușor de înghițit (supe creme, piure), fără adaos de sare sau zahăr, preferându-se, ca prim aliment de diversificare, legumele.

 

Material realizat cu sprijinul unui medic de familie cu specializare pediatrică

Bibliografie

* World Health Organisation: Infant and young child feeding: Model chapter for textbooks for medical students and allied health professionals. 2009.

*Fewtrell M et al. Complementary Feeding: A Position Paper by the European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition (ESPGHAN) Committee on Nutrition. JPGN 2017;64: 119–132

* Forschungsinstitut für Kinderernährung: Empfehlungen für die Ernährung von Säuglingen. 2013 Koletzko B et al. Handlungsempfehlungen: Ernährung und Bewegung von Säuglingen und stillenden Frauen. Monatsschr Kinderheilkd, 2016;433-457.